patron [Lat., = ca un tat?], unul care acord? sprijin influent unei persoane, unei cauze, artei sau a unei institu?ii.
Patronajul a existat în diverse culturi antice, dar a fost în primul rând o institu?ie roman?. În dreptul roman, lordul era patronus (protector sau ap?r?tor) în rela?ia cu libert??ii s?i ?i cu al?ii, cunoscu?i ca clien?ii s?i, pe care îi reprezenta în senat ?i înaintea tribunalelor. În temeiul Imperiului Roman, termenul a fost aplicat unor persoane precum Maecenas care a sus?inut arti?ti ?i scriitori. Poate cel mai edificator patronat a avut loc în Italia în timpul Rena?terii sub patroni precum Medici , Sforza ?i mul?i Papi.
Francisc I a Fran?ei cu sprijinul surorii sale Margareta din Navarra erau distin?i patroni ai artei ?i literelor; un celebru patron englez a fost Lord Chesterfield . Înc? din cele mai vechi timpuri, cre?tinii au onorat sfin?ii patroni ca tutori tutelari ai persoanelor, institu?iilor, locurilor ?i me?te?ugurilor. Istoric, arti?tii au depins atât de institu?ionalitate (de exemplu, guvern ?i biseric?), cât ?i de patronajul individual; Picasso Guernica ?i vitralii lui Chagall sunt exemple de lucr?ri comandate. Universit??ile ?i funda?iile private au devenit de asemenea importante surse de patronaj pentru arti?ti.
Din lumea antic? încoace, patronajul artelor a fost important în istoria artei. Este cunoscut în cel mai mare detaliu referindu-se la Europa medieval? ?i renascentist?, de?i patronajul poate fi identificat ?i în Japonia feudal?, în regatele tradi?ionale din Asia de Sud-Est ?i în alte p?r?i – patronajul artei avea tendin?a s? apar? oriunde un sistem regal sau imperial ?i o aristocra?ie dominau o societate. ?i a controlat o pondere semnificativ? de resurse. Samuel Johnson a definit un patron ca fiind ?cel care prive?te cu îngrijorare asupra unui om care se lupt? pentru via?? în ap? ?i dup? ce a ajuns la p?mânt, îl îngroap? cu ajutor? .
Conduc?torii, nobilii ?i oamenii foarte înst?ri?i au folosit patronajul artelor pentru a-?i sus?ine ambi?iile politice, pozi?iile sociale ?i prestigiul. Adic? patronii func?ionau ca sponsori. Majoritatea limbilor în afar? de englez? folosesc înc? termenul mecenat, derivat din numele lui Gaius Maecenas, prieten generos ?i consilier al împ?ratului roman Augustus. Unii patroni, cum ar fi Medici din Floren?a, au folosit patronajul artistic pentru a ?cur??a? averea care a fost perceput? ca fiind ob?inut? prin uzur?. Patronatul artei a fost deosebit de important în crearea artei religioase. Biserica Romano-Catolic? ?i grupurile protestante ulterioare au sponsorizat arta ?i arhitectura, a?a cum se vede în biserici, catedrale, pictur?, sculptur? ?i me?te?uguri.
În timp ce sponsorizarea arti?tilor ?i punerea în func?iune a operei de art? sunt aspectul cel mai cunoscut al sistemului de patronaj, alte discipline au beneficiat ?i de patronaj, inclusiv cei care au studiat filozofia natural? (?tiin?a pre-modern?), muzicieni, scriitori, filozofi, alchimi?ti, astrologi, ?i al?i savan?i.
Arti?ti la fel de diferi?i ?i importan?i precum Chrétien de Troyes, Leonardo da Vinci ?i Michelangelo, William Shakespeare ?i Ben Jonson au c?utat ?i s-au bucurat de sprijinul patronilor nobili sau ecleziastici. Odata cu ascensiunea formelor sociale burgheze ?i capitaliste la mijlocul secolului al XIX-lea cultura european? s-a îndep?rtat de sistemul s?u de patronaj la sistemul mai sus?inut public de muzee, teatre, audien?e de mas? ?i consum de mas?, care este familiar în lumea contemporan?. Acest tip de sistem continu? pe mai multe domenii ale artelor.
De?i natura sponsorilor s-a schimbat – de la biserici la funda?ii caritabile ?i de la aristocra?i la plutocra?i – termenul de hram are o conota?ie mai neutr? decât în ??politic?. Se poate referi pur ?i simplu la sprijinul direct (adesea financiar) al unui artist, de exemplu prin subven?ii. În ultima parte a secolului XX, subdisciplina academic? a studiilor de patronaj a început s? evolueze, recunoscând rolul important ?i adesea neglijat pe care l-a jucat fenomenul patronatului în via?a cultural? a secolelor anterioare.
Deveniti Patron al Artelor
Patronii Artelor din Galeria ArhivaDeArta v? invit? s? v? ocupa?i locul în istorie. Al?turi de noi pentru protejarea minunilor culturale nepre?uite, astfel încât acestea s? inspire genera?iile viitoare.
Implica?i-v? ca Patronii devenind membru oficial ArhivaDeArta. Prin calitatea dvs. de Membru veti sus?ine artistii contemporani, proiecte pentru copii care iubesc arta, lucr?rile de restaurare, proiecte de conservare ?i echipamente pentru laboratoarele de restaurare, precum ?i îmbun?t??irile de capital ?i achizi?ia de lucr?ri de art? valoroase.
Patronii no?tri primesc multe beneficii exclusive, pe lâng? onoarea de a p?stra una dintre cele mai mari colec?ii de art? din Romania, acum ?i pentru anii urm?tori.
Beneficiile abonamentului includ: abonarea la Buletinul informatic ?Patronii artelor? de la directorul ArhivaDeArta ?i invita?ii la evenimente anuale membre.
Selecta?i un pachet pentru a contribui la Misiunea Patronilor, descoperi?i beneficiile de a deveni Patron sau contacta?i-ne
- valabil persoanelor pana in 35 ani
- Abonament la Buletinul informatic ?Patronii Artelor? de la Directorul ArhivaDeArta
- Invita?ii la evenimente speciale gazduite de ArhivaDeArta
- 2 adulti + copii sub 18 ani
- 10% Reducere la achizitii
- Invita?ii la evenimente speciale gazduite de ArhivaDeArta
- Abonament la Buletinul informatic ?Patronii Artelor? de la Directorul ArhivaDeArta
- 10% Reducere la achizitii
- Abonament la Buletinul informatic ?Patronii Artelor? de la Directorul ArhivaDeArta
- Invita?ii la evenimente speciale gazduite de ArhivaDeArta