Descriere

Decollaje Brigitte Anne-Marie Bardot (n. 28 septembrie 1934,Paris, Franța[8]) este o actriță de cinematograf, fostă sex simbol al anilor ’60. Născută și crescută în Paris, Bardot aspira să fie balerină. Cariera o îndreaptă spre actorie în 1952. A atins nivelul de star internațional în 1957 odată cu rolul controversat din Și Dumnezeu…a creat femeia (1956). Stârnește interesul intelectualilor francezi, fiind chiar subiectul eseului din 1959, Sindromul Lolita, de Simone de Beauvoir. Bardot este văzută ca un model și declarată prima femeie liberă din Franța de după război. Lucrează cu regizori precum Jean-Luc Godard și Louis Malle. Se retrage din industria filmului în 1973. Jucase până în acel moment în 47 de filme și înregistrase peste 60 de cântece. I-a fost oferită medalia Legiunea de Onoare în 1985, dar a refuzat să o primească. După retragere devine activistă pentru drepturile animalelor. În anii 2000 generează controverse pentru afirmațiile rasiste împotriva imigranților arabi din Franța. A fost amendată de cinci ori pentru incitarea urii rasiale. Brigitte Anne-Marie Bardot s-a născut în 28 septembrie 1934 în Paris. Este fiica lui Louis Bardot și Anne-Marie Mucel. Tatăl său, originar din Ligny-en-Barrois, era un inginer și proprietarul a mai multe fabrici industriale din Paris. Bardot a crescut într-o familie catolică conservatoare. Brigitte Bardot, în memoriile sale Initiales B.B., scrie despre ea însăși, „În copilărie am fost timidă și urâtă. Aveam părul rar, ochelari și purtam aparat de îndreptat dinții” . Transformarea sa într-o superbă femeie și inițierea unei cariere de o deosebită strălucire s-au produs treptat. A lucrat mai întâi ca manechin pentru marile case de modă pariziene. La vârsta de 15 ani apare pentru prima dată pe coperta revistei Elle și începe să facă cinematografie la 17 ani. Femeie fatală” Bardot în 1968 Devine cea mai fotografiată femeie din lume, cu o notorietate pe care uneori o resimțea ca un infern, urmărită continuu de admiratori și de paparazzi. În mijlocul acestui haos reușește să facă poate cel mai bun film al ei, Le mépris („Disprețul”), în regia lui Jean Luc Godard. În 1966 se căsătorește cu bogatul om de afaceri german Gunter Sachs, petrece o aventuroasă lună de miere în insulele Tahiti, dar nici această căsnicie (a treia!) nu durează mult. Peliculele de la începutul anilor ’70, L’Ours et la poupée („Ursul și Păpușa”), Les novices („Novicele”) sunt mai puțin convingătoare.