patron [Lat., = ca un tată], unul care acordă sprijin influent unei persoane, unei cauze, artei sau a unei instituții.

Patronajul a existat în diverse culturi antice, dar a fost în primul rând o instituție romană. În dreptul roman, lordul era patronus (protector sau apărător) în relația cu libertății săi și cu alții, cunoscuți ca clienții săi, pe care îi reprezenta în senat și înaintea tribunalelor. În temeiul Imperiului Roman, termenul a fost aplicat unor persoane precum Maecenas  care a susținut artiști și scriitori. Poate cel mai edificator patronat a avut loc în Italia în timpul Renașterii  sub patroni precum Medici , Sforza și mulți Papi.

Francisc I  a Franței cu sprijinul surorii sale Margareta din Navarra  erau distinși patroni ai artei și literelor; un celebru patron englez a fost Lord Chesterfield . Încă din cele mai vechi timpuri, creștinii au onorat sfinții patroni ca tutori tutelari ai persoanelor, instituțiilor, locurilor și meșteșugurilor. Istoric, artiștii au depins atât de instituționalitate (de exemplu, guvern și biserică), cât și de patronajul individual; Picasso Guernica și vitralii lui Chagall sunt exemple de lucrări comandate. Universitățile și fundațiile private au devenit de asemenea importante surse de patronaj pentru artiști.

Din lumea antică încoace, patronajul artelor a fost important în istoria artei. Este cunoscut în cel mai mare detaliu referindu-se la Europa medievală și renascentistă, deși patronajul poate fi identificat și în Japonia feudală, în regatele tradiționale din Asia de Sud-Est și în alte părți – patronajul artei avea tendința să apară oriunde un sistem regal sau imperial și o aristocrație dominau o societate. și a controlat o pondere semnificativă de resurse. Samuel Johnson a definit un patron ca fiind „cel care privește cu îngrijorare asupra unui om care se luptă pentru viață în apă și după ce a ajuns la pământ, îl îngroapă cu ajutor” .

Conducătorii, nobilii și oamenii foarte înstăriți au folosit patronajul artelor pentru a-și susține ambițiile politice, pozițiile sociale și prestigiul. Adică patronii funcționau ca sponsori. Majoritatea limbilor în afară de engleză folosesc încă termenul mecenat, derivat din numele lui Gaius Maecenas, prieten generos și consilier al împăratului roman Augustus. Unii patroni, cum ar fi Medici din Florența, au folosit patronajul artistic pentru a „curăța” averea care a fost percepută ca fiind obținută prin uzură. Patronatul artei a fost deosebit de important în crearea artei religioase. Biserica Romano-Catolică și grupurile protestante ulterioare au sponsorizat arta și arhitectura, așa cum se vede în biserici, catedrale, pictură, sculptură și meșteșuguri.

În timp ce sponsorizarea artiștilor și punerea în funcțiune a operei de artă sunt aspectul cel mai cunoscut al sistemului de patronaj, alte discipline au beneficiat și de patronaj, inclusiv cei care au studiat filozofia naturală (știința pre-modernă), muzicieni, scriitori, filozofi, alchimiști, astrologi, și alți savanți.

Artiști la fel de diferiți și importanți precum Chrétien de Troyes, Leonardo da Vinci și Michelangelo, William Shakespeare și Ben Jonson au căutat și s-au bucurat de sprijinul patronilor nobili sau ecleziastici. Odata cu ascensiunea formelor sociale burgheze și capitaliste la mijlocul secolului al XIX-lea cultura europeană s-a îndepărtat de sistemul său de patronaj la sistemul mai susținut public de muzee, teatre, audiențe de masă și consum de masă, care este familiar în lumea contemporană. Acest tip de sistem continuă pe mai multe domenii ale artelor.

Deși natura sponsorilor s-a schimbat – de la biserici la fundații caritabile și de la aristocrați la plutocrați – termenul de hram are o conotație mai neutră decât în ​​politică. Se poate referi pur și simplu la sprijinul direct (adesea financiar) al unui artist, de exemplu prin subvenții. În ultima parte a secolului XX, subdisciplina academică a studiilor de patronaj a început să evolueze, recunoscând rolul important și adesea neglijat pe care l-a jucat fenomenul patronatului în viața culturală a secolelor anterioare.

Deveniti Patron al Artelor

Patronii Artelor din Galeria ArhivaDeArta vă invită să vă ocupați locul în istorie. Alături de noi pentru protejarea minunilor culturale neprețuite, astfel încât acestea să inspire generațiile viitoare.
Implicați-vă ca Patronii devenind membru oficial ArhivaDeArta. Prin calitatea dvs. de Membru veti susține artistii contemporani, proiecte pentru copii care iubesc arta, lucrările de restaurare, proiecte de conservare și echipamente pentru laboratoarele de restaurare, precum și îmbunătățirile de capital și achiziția de lucrări de artă valoroase.
Patronii noștri primesc multe beneficii exclusive, pe lângă onoarea de a păstra una dintre cele mai mari colecții de artă din Romania, acum și pentru anii următori.
Beneficiile abonamentului includ: abonarea la Buletinul informatic „Patronii artelor” de la directorul ArhivaDeArta și invitații la evenimente anuale membre.
Selectați un pachet pentru a contribui la Misiunea Patronilor, descoperiți beneficiile de a deveni Patron sau contactați-ne